Chestia trista e ca daca nu mi se reamintea printr-un mass din asta tembelutz nu stiam ca azi era combinatia cu “mosu”. Ceea ce dovedeste ca lucrurile nu stau chiar bine
Cand eram drac eram obsedat de treaba asta, uneori disperat faceam tot ce imi statea in putinta sa primesc cadourile chiar cu o zi inainte. Desi stiam ca n-o sa primesc cine stie ce, doar dulciuri din astea, ma bucuram extraordinar de tare. Acum mi-as putea lua 10 ciocolate, da nu cred ca mi-am cumparat niciodata… Era tare cand a doua zi mergeam la scoala si fiecare zicea ce-a primit si cateodata ma minunam. Cand nu ma simteam in avantaj mai infloream ca stiam ca maica-mea nu-si permite sa-mi ia jucarii decat de Craciun, nu mergea si de “mos” astalalt. De acolo vine chestia cu gamblingu cred
am primit odata o RULETA! Azi mai slab cu primitu, o sa-mi ofer indata o sticla de vin si daca m-as imbata destul as putea s-o beau direct din papuci.
E in continuare tare traditia asta, totusi nu stiu cat de mult se mai potriveste vremurilor. Oricat de penibil ar suna, atunci chiar se traia greu si chiar te bucurai la cele mai mici daruri. Pentru ca un dar e valoros ori atunci cand nu ti l-ai permite in fiecare zi ori cand are o semnificatie speciala, sa ramana in amintire. La mine au ramas ciocolatele alea pe care in ziua aia chiar nu trebuia sa le impart si eram super incantat. Poate-mi iau una azi de dragul vremurilor.
Ce v-a adus mosu ?!





ciocolată cu jack daniels
m-ai intristat ba..
data viitoare cand ne intalnim te pun sa te descalti sa-ti pun in papuc o ciocolata.pretind ca e iar mos nicolae:)
dulciuri si portocale .. ca intotdeauna
cel mai bucuros am fost prin clasa a 5 a cand “mosu” mi-a adus un stilou cu rezerve..:)..heh ce vremuri..anul asta ciocolata
“Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele […] când nejucam, noi băieţii, de-a mijoarca şi alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi-acum inima de bucurie” (Ion Creangă, Amintiri din copilărie).
Nu ştiu dacă tradiţia asta n-o să se mai potriveaşte vremurilor, sincer nici nu-mi pasă, ceea ce ştiu este că indiferent de vremurile ce o să vină,de oameni, de mentalităţi, sistemul meu de credinţe o să rămână intact
.
Acelaşi sentiment l-am avut şi eu când mi-a spus mai-mea că a venit moşu.
Şi deşi nu fac parte din generaţia 88-89 (Kilometru 0) am avut parte de o copilărie asemănătoare cu a voastră,pe parcusul ei întâlnindu-mă cu aceleaşi “probleme”,am crescut mai mult pe afară, jucându-mă, decât în casă. Am avut o copilărie destul de frumoasă şi pentru asta le mulţumesc părinţilor mei că m-au învăţat să mă bucur şi să iubesc tot ceea ce era al meu, dar am putut să trăiesc şi fără ce nu aveam, m-au învăţat că dreptatea chiar există (în dicţionar la Dre ) şi le mai mulţumesc că au reuşit să ţină identitatea Moşului destul de mult timp ascunsă. Sincer, eu şi acum cred că există Moşu
Felicitări pentru blog. Toate cele bune !
Dacă am greşeli în ceea ce priveşte gramatica şi semantica rog a-mi fi acceptate scuzele
tocmai am primit un shot d palinca de moş nicolae
something like .. mai multe shoturi de palinca
si un tatuaj ..bonus .