Ai site-ul tău? Eşti blogger? Pasionat de Internet? Ctrl+A Suceava te invită în comunitatea sucevenilor pasionaţi de Internet.

Oh ye. Fac reclamă din greu. Daţi un ochi pe site-ul cu pricina !

Vizitati blogul lui Raku de la Green Channel aici .

Sursa : www.mtv.ro

Mi s-a părut mereu deplasat să te autonumeşti artist. www.osv.ro a pus nişte întrebări eu am răspuns după cum urmează. Aici şi-au mai spus parerea Berti Barbera şi Catălin Alexandru CHIFAN .

Ce înseamnă a fi artist în România?

Să fii artist în România înseamnă mai mult sau mai puţin să fii nebun. Bine, “artist” e un cuvânt ce pare măreţ, dar el poate fi alăturat şi zidarului care-şi pune puţin mintea la contribuţie să-ţi reamenajeze dormitorul într-un mod special şi lui Picaso. Dacă mă gândesc mai bine “artist” e universal, nu ţine de nici o ţară pentru că arta nu are naţionalitate. Întrebarea asta-i capcană dar n-am să încep să mă plâng sau să mă victimizez, pâna la urmă atât timp cât nu creez sub ameninţarea ghilotinei, e un “destin” asumat, fie el şi in România, “the asshole of the world” ca să citez din “clasici”.

Cum se poate măsura calitatea muzicii şi succesul unui artist?

Calitatea muzicii o dă calitatea ascultatorilor ei. Cred că e singurul mod de a cuantifica. Muzica bună o să ajungă la un moment dat la urechile cui trebuie. Cel mult o să se întâlnească cu ascultătorul la jumătatea drumului. Pe de altă parte succesul, cel puţin în termeni generali se măsoară în cât de des apari in media si câtă lume ridica “mânuţele sus” când te invită vreo primărie să “cânţi” printre cârnaţi si gospodari. E pe sistemul “proşti da` mulţi” care e poate înconjura cu o aureolă falsă. Nu vreau să vorbesc vorbe, dar chiar depinde numai de tine cui te adresezi şi cum percepi succesul. Eu unul consider că am succes cu o piesă când îi place mamei de exemplu. Am considerat un succes reacţia publicului la Chişinău şi cum observ că prin muzică mă înconjor de oameni pe care îi respect. Calitatea e relativă, oamenii nu.

Ce trebuie să facă un artist ca să se vândă în România?

Să aibă mulţi prieteni care să nu se aştepte la gratuitaţi. Nu. Nu ştiu ce ar trebui să faca, nu cred că se mai cumpără arta, muzica mai ales. Trupele “trăiesc” din concerte, mă rog puţine pe merit iar restul pentru că se află în diferite circuite dubioase, de ajung să concerteze la “Zilele Oraşului Băicoi”. Şi am auzit că băicoienii sunt un public cald… Trebuie să trecem peste frustrarea asta cu vânzarile, să ne adaptam sau să murim. Internet, reclamă, dar mai ales materiale de calitate. “Comercialul” e o capcană. Publicul “ăla” n-o să cumpere niciodată, n-o să plătească niciodată o intrare pentru că e public de conjunctură şi nu dă doi bani pe tine.

Cum se împacă marketingul cu latura artistică?

Până nu demult au fost certaţi tare, dar situaţia actuala a industriei muzicale i-a împăcat. Trist e că marketingul a ajuns să fie mult mai important decat produsul în sine pentru că suntem prea grăbiţi să mai căutăm. Aşteptăm să ni se servească pe tavă dar chelnerii aştia au camaşa ruptă in coate, sunt cam tuciurii şi fură zdravăn la preţ. Nu ne pasă pentru că suntem cu burta plină, mai un şpriţ şi lăutarul e undeva pe fundal în gălăgia continuă în care ne învartim. Am observat o chestie dubioasă: nu prea există artişti tari cu “maşinărie de marketing” în spate în România, spre deosebire de State unde, chiar dacă au o întreagă industrie în spate, “megastarurile” chiar îşi iau rolul în serios. Pe viitor marketingul o să fie esenţial… Deja a început.

Cât contează marketingul şi cât contează calitatea produsului?

Depinde cui te adresezi. Unui public educat poţi să-i vâri marketing oricât în ochi atât timp cât produsul tău a expirat însă publicul ăsta e de nişă, minoritar. Bătaia se face pe “nehotărâţi” ca la alegeri şi pe ăia-i impresionează vorbele mari si bannerele sclipitoare. Eu unul strecor produsele prin sita proprie iar cand ies de-acolo deja au CTC-u şi pot continua cu marketingul. Bine, nivelul e scăzut şi se cam limitează la Internet pentru ca TV-ul a murit odată cu ţiganizarea divertismentului. Nu poţi să te aştepţi să fii ascultat de prea mulţi în momentul când uitându-te în jurul tău pe stradă nu prea ai avea cu cine schimba două vorbe cu sens.

În ce măsură ajută marketingul online în comparaţie cu cel clasic?

Marketingul online este mult mai accesibil şi structurat, deci te ajută să loveşti exact la ţintă. Ştii siteurile de unde să-ţi “racolezi” ascultătorii, ştii comunitaţile cărora te adresezi şi cel mai împortant, primeşti feedback nemijlocit. Onlineul este în acelaşi timp îngerul şi călăul muzicii dar nu ne putem împotrivi evoluţiei. Deja există vedete online, oameni care fac mulţi bani, emisiuni… dovadă că nu e un domeniu deloc de neglijat, dimpotrivă. E viitorul. Vânzările (cel puţin in cazul rapului) se fac aproape exclusiv online, ba chiar au apărut şi televiziuni, ceea ce mă bucură şi poate fi un nou început “mega targetat” strict pe dorinţele fiecăruia.

Aştept în continuare locuitorii Costineştiului să-mi populeze blogul cu spam Cine pielea mea mă cred eu să fac clasificări din astea.

- ţărănci obosite : nu vă lăsaţi înşelaţi de oraşul lor de provenienţă, nu trebuie să fie neaparat unul “rustic”; defapt cele mai multe ţărănci obosite vin de la oraş, ba mai mult, din oraşele mari; se remarcă uşor prin vestimentaţi complet neasortată si aiuristică; poartă ultimul model de blugi pe care ţi l-ai lua dacă ai fi bazarist, împreună cu tricouri foarte mulate deşi deobicei au burţi de bere, care e şi băutura lor preferata; indiferent de mărimea cobzei au cercel în buric si lăsat la vedere; adesea le mijeşte o mustăcioară de ciutan iar părul e o combinaţie proastă semi-creţ si semi-drept; sunt roşii în obraji, nu poartă niciodată bikini în schimb îşi bagă slipii normali puţin în cur şi au grijă să se facă observate; adesea poartă un vual din ăla în jurul taliei şi eventual un sutien cu bată groasă şi din alt set; pot fi combinate doar de cocalari obosiţi pe care-i vânează şi sunt singurele care răspund la fluierături;

- mârleţi obosiţi : aştia sunt în general moldoveni pentru că ceilalţi pot fi maxim mârleţi obosiţi wannabe; îi gaseşti pe lângă PUMN unde nu numai că dau încontinuu ci stau să facă remarci şi la adresa prestaţiei altora; umbla exclusiv in şlapi; nu se prea aventurează în discoteci ci preferă terasele cu muzica aferentă şi posibilitatea de a fi “boss”; poartă maieu cu găurele şi pantaloni foarte scurţi şi deobicei îi prinde soarele foarte repede; urăsc orice alte categorii de oameni şi nu ar ezita să-i ciocănească…ar reuşi; stau pe la oameni în gazdă sau în anii îmbelşugaţi la casuţe; nu îi interesează existenţa duşului sau a oricărei invenţii recente;

- adolescenţi frustraţi : e primul lor an când vin singuri la mare; sunt la vârsta în care fiecare încearcă să-şi găsească indentitatea, chiar dacă pe parcurs aceasta suferă modificări; în prima seară se îmbată groaznic, vomită mult ca apoi să aibă motiv să tragă permanent de o bere; trăiesc minidrame cu fetele din grup care-i refuză; nu merg pe plajă decât noaptea când se bagă în apă îmbrăcaţi dar numai dacă îi vede cineva; merg noaptea in White Horse, îşi cumpără tricou cu White Horse şi îl poarta în White Horse; beau O bere; atrag neiniţiaţi in ale “whitehorseului” care să observe cum sunt ei de fapt; o ard cu “ce tare e piesa asta” la cele mai banale piese aşteptând să fie întrebaţi “ce piesa e” ca să poată fi cunoscători; deşi vârsta lor variază între 15 şi 17 ani, unii rămân aşa pe veci…

(Nu ştiu dacă) Va urma …

Litoralul românesc poate fi şi frumos… asta e o concluzie, dar cu câteva condiţii. Prima şi cea mai importantă e să eviţi cele mai infecte staţiuni de la noi, şi anume Mamaia şi Costineşti. Dacă pana acu un an sau doi aveam impresia ca White Horse`u poate urca in grad groapa aia de gunoi numită Costineşti, odată cu înaintarea in vârstă se pare că se schimbă şi punctele e vedere. Nu ai cum să mai mergi in Costineşti, it`s a fact ! Asta dacă nu esti una din următoarele categorii de persone :

- ţaran între vârste : la vreo 35 de ani care se crede incă tânăr pentru că spatele incă nu l-a lăsat dupa 15 ani de şantier; el vine împreună cu familia, şi asta înseamna cel puţin doi viitori ghiogari ai discotecii satului, plus spălătoarea de pelinci si cărătoarea de bagaje aferentă; ştie ca e în statiunea tinerilor şi asta îl face mândru; are deobicei de acasă multe plase de rafie umplute de conserve si nu a auzit niciodata de “geamantan”; bea bere in orice condiţii, indiferent unde se află, ce mănâncă sau dacă e pişat in pantaloni; deobicei îşi trimite unul din plozi dupa bere şi neaparat hamsii; se inconjoară de gunoi; unori mai schiţează “tandreţuri” nevestei ca să uite ce-o aşteaptă acasă; pierde multe ore cautând terasa potrivită pentru că nu vrea sa fie tras in piept, el are mândrie; râde la denumiri din meniu şi face remarci la adresa preţului mămăligii sau a altor produse pe care le cunoaşte şi se simte înşelat. ” Cu 40 de mii faceam vreo 3 ciaune ”

- copii proşti în tabără : extrem e gălăgioşi şi murdari mereu; aici ma refer la aia până în 15 ani veniţi la buluc sau pe o combinaţie a profesorului; îşi cumpară multe chestii inutile şi dacă ar mai fi existat gume din alea cu tatuaj ar avea minim 3 pe fiecare braţ; mănâncă un soi de lături de 3 ori pe zi cu bătaie pe prajitura de la desert la cantina “unitaţii” unde profu a făcut un şmen cu administratoru ; vomită des si din când în când se mai îneaca; dacă ai nimerit sa fii cazat în acelaşi loc … mută-te

- cocalar obosit : el a venit la mare să combine pizde; nu a combinat niciodată, totuşi e perseverent; umblă pe faleză cu o bere la cutie si e frezat corespunzător lăsând câteva fire rebele de pe piept să vadă lumina soarelui prin camaşa descheiată seducător; are replici obosite de genu “psst psst fata” sau “nota te rog …şi numarul tau de telefon”; injură când e refuzat şi pretinde ca respectiva are figuri; stă în faţă la Albert pe colţ şi se holbează la animatoare împreună cu prietenul său făcând remarci obosite de genu ” uite ce târtan are asta ” , ” îi bei apa din pizdă ” sau “aş fute-o şi cu parul din nas”; poate combina doar ţarănci obosite care trebuie să fie in număr e două pentru ca ei sunt nedesparţiţi; în compania ţărăncilor obosite încep sa facă glumiţe obosite unul pe seama celulalt, să se imbrâncească şi să urle; deobicei cocalarii obosiţi sunt de pe undeva din sud si mai negricioşi pentru că moldovenii bat înspre mârleţi obosiţi şi adolescenţi frustraţi iar ardelenii par a mai avea un dram de speranţa; revenind la coclari obosiţi ei poartă multe braţari pe mâini, cluciuliţe, mătănii si lanţuri de argint purtate sub foarmă e braţară sa pară mai …multă. Raiul lor se numeşte “MegaDiscoteca Tineretului” cunoscută şi sub numele de “MegaDiscoteca Tineretului Cocalar”; ţelul principal este să facă poze cu animatoarele sau cu orice vietate care posedă pizdă şi poate fi o potenţială victimă; deşi incearcă de ani buni, coclarii obosiţi nu au putut combina decat ţărănci obosite şi alea mai multe pe plajă pentru ca în Tineretului vin in grupuri de minim 15, se duc la baie împreuna şi-şi rup picioarele pe tocuri asortate cu bluza de trening;

Va urma…